SIDA Helpline – 0 800 800 033

    

    Deobicei oamenii afla ca au HIV la Spital, de cele mai multe ori de la un medic care nu stie ce sa ii spuna ca sa poata trece peste acest soc. Sida Helpline a fost alaturi de sute de familii care aveau nevoie de consiliere si suport in momente disperate ale vietii lor si i-a incurajat sa mearga mai departe...Functioneaza din 1993 si din 2002 serviciul este accesabil gratuit din toata tara (in reteaua de telefonie fixa si mobila).Serviciul constituie o resursa atat pentru beneficiari, cat si pentru alte ONG sau institutii publice

     Servicii asigurate:

• Informatii:
  • Date generale despre HIV (ce este)
  • Cai de transmitere HIV sau alte boli cu transmitere sexuala
  • Testarea HIV
  • Prevenirea transmiterii:
    • pe cale sexuala
      • Abstinenta
      • Fidelitate
      • Prezervativ
    • prin sange
    • de la mama la copil
  • Alte boli cu transmitere sexuala.
  • Istoric, statistici, tratamente disponibile
  • Legislatia din domeniu
• Consiliere de suport:
  • Consiliere pentru testul HIV
  • Consiliere de reducere a riscurilor de infectare
  • Consiliere de suport pentru persoanele infectate
• Referiri catre alte servicii ( serviciul dispune de o baza de date privind serviciile medicale si sociale de prevenire HIV sau suport pentru persoanele infectate cu HIV)

    Beneficiari

• 2500 de persoane apeleaza lunar serviciul, dintre care 400 adreseaza solicitari de informatii sau consiliere pe tema infectiei cu HIV sau alte boli cu transmitere sexuala.

    Telefon

• 0800 800 033

2% pentru SIDA HELPLINE

      

Fiecare dintre noi are libertatea de a investi 2% din impozitul pe venitul global pe care i-l percepe statul in activitatea unei asociatii sau fundatii din Romania (ONG). Putem contribui la sustinerea acelor programe cu care ne identificam mai mult, a acelor servicii pe care le consideram vitale pentru comunitate si care nu sunt intotdeauna ori sunt insuficient acoperite de stat. Orice angajat are posibilitatea de a hotari personal in ce directie sa fie orientata o parte din impozitul sau pe venit. Aceasta masura fiscala reprezinta, intre altele, o forma de implicare a comunitatii in consolidarea resurselor destinate tot comunitatii.  ARAS -- Asociatia Romana Anti-SIDA -- se numara printre organizatiile non-profit care au militat, incepand din 2002, pentru introducerea acestei reglementari.       Anul acesta ARAS strange 2% pentru finantarea proiectului SIDA  HELPLINE .Daca doriti sa sprijiniti,scrieti in formularul potrivit urmatoarele date: Denumire entitate non-profit: ARAS | Asociaţia Română Anti-SIDA Cod de identificare fiscală a entităţii non-profit: 5466592 Cont bancar (IBAN): RO61 RZBR 0000 0600 0430 1827     Dupa completare, formularele se depun, personal sau prin posta, la Administratia financiara de care apartineti, pana la 15 mai 2011.     Daca in cursul anului 2010 ati obtinut venituri dintr-o singura sursa, alegeti formularul 230. Descarcati formularul in format PDF de aici.     Daca aveti de declarat venituri provenite din mai multe surse, alegeti formularul 200. Descarcati formularul in format PDF de aici.

Strategii de reducere a riscurilor de infectare cu HIV

Reducerea riscurilor de infectare cu HIV prin sânge: testarea sângelui de transfuzat, utilizarea corecta a acelor si seringilor, evitarea utilizarii drogurilor pe cale intravenoasa sau administrarea lor cu seringa de unica folosinta, o singura data, fara a fi împrumutata sau folosita în comun, evitarea tatuajelor; utilizarea barierelor pentru protectia pielii si mucoaselor de catre personalul medical care efectueaza manevre sângerânde, sterilizarea instrumentarului si utilizarea corecta a instrumentarului disponibil de unica folosinta, depozitarea si procesarea prin incinerare a consumabilelor patate si a instrumentelor de unica folosinta, taioase si întepatoare, utilizate; declararea accidentelor profesionale, consilierea si terapia post-expunere, în cazul în care aceasta din urma este necesara, dupa o schema de tratament care are în vedere gradul de risc al expunerii. Toti acesti pasi trebuie întreprinsi în maximum 24 de ore de la momentul accidentului. Prevenirea transmiterii sexuale a HIV: utilizarea corecta a prezervativului, la fiecare contact sexual cu un partener care nu a facut recent un test pentru HIV; testarea pentru HIV a ambilor parteneri, într-un cuplu, si o relatie monogama, de lunga durata (de cel putin câteva luni, având în vedere perioada de fereastra imunologica, de aproximativ 3-6 luni); abtinerea de la contact sexual, în lipsa unui prezervativ, amânarea începerii vietii sexuale pâna la vârsta maturitatii fizice, emotionale, cognitive care sa permita alegerea uneia dintre strategiile de mai sus. Prevenirea transmiterii materno-fetale a HIV: consilierea si testarea voluntara pentru HIV a gravidelor, din primul trimestru al sarcinii; referirea gravidelor infectate catre medicul specialist în boli infectioase, evaluarea si, eventual, începerea terapiei ARV de prevenire a transmiterii materno-fetale. Se evita administrarea la gravida a medicamentelor care au efecte adverse asupra fatului sau ale caror efecte nu sunt cunoscute. Terapia se poate initia, la recomandarea medicului, de la sfârsitul primului trimestru de sarcina, dar cel mai adesea în ultimul trimestru. Terapia ARV se administreaza si în timpul travaliului. operatia cezariana reduce riscul transmiterii materno-fetale; administrarea terapiei ARV la nou-nascut si evitarea alaptarii naturale (recomandare valabila pentru tarile dezvoltate; în cele sarace, este preferabila alaptarea naturala, aceasta fiind, pâna la urma, mai putin riscanta decât o alimentatie artificiala în cantitati reduse, de proasta calitate si preparata în conditii de igiena îndoielnice).

Infectia cu HIV/SIDA în Europa

     În 2003, tendinta de crestere a prevalentei cazurilor de infectie cu HIV a continuat în tarile Europei Occidentale (în 2002, incidenta a fost de +26%; în 2003: +9%).

     Se estimeaza ca, la sfârsitul anului 2003, existau 610 000 de persoane cu HIV/SIDA în Europa Occidentala si 1,3 milioane în Europa de Est.

     Transmiterea preponderent-heterosexuala nu poate pune în umbra cresterea incidentei HIV în rândul persoanelor cu orientare homosexuala din Europa Occidentala (30%, în 2003). Epidemia est-europeana este alimentata, în schimb, de practicile cu risc ale utilizatorilor de droguri. 73% dintre cazurile nou-diagnosticate în Europa de Est se întâlnesc printre persoane cu vârsta sub 30 de ani.

    Tarile Europei Centrale si de Est înregistreaza o explozie a infectiei cu HIV, în special prin utilizarea drogurilor pe cale intravenoasa.

     Din punct de vedere epidemiologic, România a fost tara cu cea mai mare incidenta a cazurilor de infectie cu HIV si SIDA din tarile central- si est-europene, conform clasificarii Centrului European de Supraveghere Epidemiologica a Infectiei cu HIV⁴, cu sediul la Paris. Datorita programului activ de depistare si a rigurozitatii în raportarile internationale, în prezent România este considerata tara cu epidemie HIV/SIDA moderata/limitata.

Tabelul 23. Infectia cu HIV/SIDA în România
(date valabile la 30 septembrie 2005)

	Total	Masculin	Feminin	Necunoscut
Numar de cazuri SIDA (cumulativ)	9634	5558	4076
Numar de cazuri de infectie cu HIV (cumulativ)	6364	3460	2888	16
Persoane în viata cu HIV/SIDA	11035
Decese cauzate de SIDA	4452
Pacienti în evidenta medicala activa	7633
Pacienti în tratament ARV	6181
SIDA la copii	7229*
Infectie cu HIV la copii	4469**
Decese cauzate de SIDA la copii	3595
SIDA la adulti	2405
Infectie cu HIV la adulti	1895
Decese cauzate de SIDA la adulti	857

*), **): 0-14 ani, la data diagnosticului.
Sursa: Ministerul Sanatatii / Comisia Nationala de Lupta Anti-SIDA (http: www.cnlas.ro). 

⁴European Centre for the Epidemiological Monitoring of AIDS (http://www.eurohiv.org).

Numarul persoanelor infectate cu HIV pe Glob

    39,4 milioane de persoane erau infectate cu HIV în întreaga lume, la sfârsitul anului 2004.

Dintre acestea, 37,2 milioane erau persoane adulte (17,6 milioane de femei), iar 2,2 milioane – copii cu vârsta sub 15 ani.

4,9 milioane de cazuri noi de infectie cu HIV s-au înregistrat în 2004, din care 4,3 milioane sunt adulti, iar 640 000 – copii.

3,1 milioane de persoane au decedat din cauza complicatiilor HIV/SIDA, din care 2,6 milioane adulti si 510 000 de copii.

Numarul persoanelor infectate aflate în viata a crescut de la 36,6 milioane, în 2002, la 39,4 milioane, în 2004.

Cele mai înalte rate de prevalenta (numar de persoane infectate, raportat la numarul total de locuitori al unei regiuni) se întâlnesc în Africa Sub-sahariana (7,5). 

Testarea HIV

Testul HIV este singura modalitate prin care se poate afla daca o persoana este infectata cu HIV. Testul HIV utilizeaza cel mai adesea o proba de sânge, recoltata fie din vena, fie din deget (testele care folosesc saliva sau urina sunt disponibile în unele tari).     Testele HIV sunt de doua tipuri: teste indirecte si teste directe.     Testele indirecte sunt cele mai utilizate: testul ELISA – (E)nzime-(L)inked (I)mmuno(S)orbent (A)ssay –, reactia de imuno-fluorescenta (RIF) si testul Western-Blot.     Desi testul ELISA utilizeaza cea mai veche tehnica, pusa la punct în 1985, este în continuare si cel mai utilizat. El pune în evidenta prezenta anticorpilor anti-HIV, produsi de limfocitele B ale persoanei infectate. Organismul uman produce mai multe tipuri de anticorpi, împotriva diverselor componente ale HIV. Tehnica ELISA poate pune în evidenta numai un anume tip de anticorpi. Rezultatul testarii prin tehnologia ELISA este relevant doar dupa 1-3 luni de la momentul infectarii, întrucât abia dupa acest interval de timp anticorpii ajung, în general, la o concentratie ce poate fi pusa în evidenta. Un procent semnificativ de persoane infectate au dezvoltat anticorpi anti-HIV într-un interval mai lung, de pâna la 6 luni, astfel încât celor care s-au expus riscului de infectare în mod cert, li se recomanda testarea si la 6 luni de la momentul expunerii.     Tehnica ELISA are o specificitate si o sensibilitate de aproximativ 99%; rezultatele fals-reactive sunt cauzate de prezenta în sânge a unor substante asemanatoare ca structura cu anticorpii (de exemplu, alcoolul si alte droguri pot crea un astfel de efect).     Din acest motiv, testarea HIV prevede un al doilea test efectuat prin tehnica ELISA, în cazul în care rezultatul primului test este reactiv sau neconcludent. Al doilea test trebuie aplicat unei noi probe de sânge decât cea recoltata pentru primul. În cazul unui rezultat reactiv sau neconcludent, se face un al treilea test, prin tehnica numita Western Blot, care poate pune în evidenta în acelasi timp prezenta mai multor tipuri de anticorpi anti-HIV. Se spune ca o proba de sânge este pozitiva pentru testul Western Blot daca aceasta evidentiaza prezenta simultana a cel putin trei tipuri de anticorpi anti-HIV.    Testele directe sunt utile pentru diagnosticul precoce al infectiei cu HIV.     Evidentierea virusului prin amplificare genica – PCR – este utilizata în scop diagnostic mai mult în tarile dezvoltate, dar este folosita si în România. Determinarea încarcaturii virale sau, altfel spus, a concentratiei virusurilor libere în sângele unei persoane infectate este utila în aprecierea eficientei sau ineficientei tratamentului specific anti-HIV.     Testul pentru antigenul p24, o proteina a nucleului viral, este un test utilizat în Statele Unite ale Americii, în testarea sângelui recoltat pentru donare, alaturi de testul ELISA. Un test negativ pentru p24 nu exclude posibilitatea ca, totusi, persoana sa fie infectata.

Complicatii HIV/SIDA

Sunt asociate infectiilor si formelor de cancer ce apar în stadiul avansat al infectiei cu HIV. În cele mai multe cazuri, complicatiile au dus la decesul persoanelor infectate, însa aceasta evolutie nu este valabila pentru toate persoanele cu HIV.     Persoanele care, dupa 10-15 ani de la momentul infectarii, nu au dezvoltat manifestarile clinice caracteristice SIDA sunt considerate supravietuitoare de lunga durata. Chiar si înainte de introducerea pe scara larga a terapiei antiretrovirale, aproximativ 13% dintre adultii infectati se numarau în aceasta categorie.     Mai putin de 5% dintre persoanele infectate cu HIV au o forma „non-progresiva” de boala, cu concentratie scazuta a virusurilor libere în sânge.

Semne si simptome HIV/SIDA

Infectia cu HIV poate fi descrisa ca având trei etape:      Infectia cu HIV acuta si asimptomatica – stadiul A. Faza acuta a infectiei cu HIV se manifesta câteva saptamâni (1-4) de la momentul expunerii infectante. Aproximativ 50% dintre persoanele infectate au prezentat semne si simptome pseudo-gripale: dureri de oase si musculare, febra nu neaparat ridicata, dureri de cap, marirea volumului ganglionilor limfatici. Faza asimptomatica poate dura câtiva ani, timp în care persoana infectata nu are probleme de sanatate deosebite, astfel încât infectia poate trece neobservata.     Infectia cu HIV simptomatica – stadiul B. Ca urmare a scaderii progresive a numarului de limfocite T4, din cauza actiunii distructive a HIV, eficacitatea sistemului imunitar scade, si persoanele infectate, aflate în acest stadiu al bolii, pot avea infectii cum sunt: candidoze, herpes-zoster recidivant, cancer de col uterin (femeile), alte forme de cancer.    Semne si simptome definitorii pentru SIDA – stadiul C. În aceasta etapa a bolii, imunitatea slabita permite aparitia unor infectii (bacteriene, virale, fungice), parazitoze si forme de cancer care adeseori sunt concomitente: PCP (pneumonie cu Pneumocystis Carinii3), cryptococoza, cryptosporidiaza, toxoplasmoza, herpes si altele.    Infectia cu HIV este împartita în trei categorii imunologice, în functie de concentratia limfocitelor T4 în sânge. Astfel, persoanele care au concentratia limfocitelor T4: mai mare sau egala cu 500/mm3 nu au imunodepresie; între 499 si 200/mm3 – imunonodepresie moderata; mai mica de 200/mm3 – imunodepresie severa, echivalenta cu stadiul de SIDA. În general, acelasi prag de imunodepresie îl au si persoanele cu TBC sau pneumonie recurenta ori femeile cu cancer invaziv de col uterin. 3Actualmente, denumirea agentului patogen al acestei pneumonii este Pneumocystis jiroveci (cf. Stringer, J.R.; Beard, C.B.; Miller, R.F.; Wakefield, A.E. – „A new name (Pneumocystis jiroveci) for pneumocystis from humans”, în Emerging Infectious Diseases [serial online], septembrie 2002; disponibil la URL: http://www.cdc.gov/ncidod/EID/vol8no9/02-0096.htm).

Cum NU se transmite HIV

HIV nu se transmite prin:

• contacte cotidiene, în societate si familie: strângere de mâna, îmbratisare, sarut social;
• utilizarea în comun a unor obiecte, cum sunt: rechizitele de birou, banii, telefonul, vesela, jucariile etc.;
• utilizarea în comun a toaletei;
• utilizarea în comun a piscinelor/bazinelor de înot.

HIV fost identificat în saliva persoanelor infectate, dar în concentratie foarte redusa. În plus, saliva contine substante care inactiveaza virusul, astfel încât HIV nu se transmite prin schimb de saliva.
HIV nu se transmite prin contact cu lacrimile, transpiratia sau urina unei persoane infectate, daca acestea nu contin sânge. 

Caile de transmitere. Comportamente cu risc de infectare. Situatii cu risc de infectare

a) HIV se transmite prin contact sexual fara prezervativ, prin penetrare anala, vaginala, orala. Probabilitatea de transmitere este mai mare în cazul contactului sexual anal decât în cazul celui vaginal. Contactul sexual oral este considerat a prezenta risc redus. În medie, probabilitatea de transmitere sexuala a HIV a fost evaluata la 0,2%. Probabilitatea de transmitere de la barbat la femeie a fost evaluata ca fiind de circa 8 ori mai mare decât de la femeie la barbat. Probabilitatea (riscul) de transmitere prin contact sexual este influentata de: durata contactului sexual; maniera în care are loc (brutalitatea, graba ce nu permite o lubrifiere naturala corespunzatoare a femeii, în cazul contactului heterosexual vaginal, sunt cauzatoare de mici leziuni care favorizeaza transmiterea); prezenta unor inflamatii, a altor infectii cu transmitere sexuala; stadiul infectiei cu HIV, concentratia virusurilor libere în sângele si secretiile persoanei infectate. HIV se gaseste în sperma (în stare libera) si în celule. Important! Transmiterea HIV prin sarut pasional este documentata, chiar daca în foarte putine cazuri, si este explicata prin contactul unor rani deschise ale gurii unei persoane cu sângele persoanei infectate. Se considera ca sarutul este o activitate cu risc redus de infectare cu HIV. b) HIV se transmite prin utilizarea în comun a unor obiecte care taie sau înteapa si sunt patate cu sânge. Utilizatorii de droguri injectabile care folosesc în comun ace si/sau seringi, recipientul de preparare a drogului si filtrul sunt la risc de a se infecta cu HIV. Riscul de infectare cu HIV din cauza unui accident profesional prin întepare sau taiere cu un instrument utilizat pentru a trata o persoana infectata cu HIV este estimat la 0,3% (în contrast cu riscul de infectare cu hepatita de tip B, evaluat la 6-30%, sau cu hepatita C, evaluat la aproximativ 1,8%). c) HIV se transmite prin contactul direct al pielii sau al mucoasei lezate cu fluide infectate. Riscul de transmitere prin contactul mucoaselor ori al pielii lezate/inflamate este dificil de evaluat, fiind extrem de rar. Riscul este mai mare daca are loc un contact prelungit cu o cantitate mare de sânge sau alt fluid infectat si daca acestea provin de la o persoana cu concentratie mare de HIV în sânge. d) HIV se transmite de la mama infectata cu HIV la fat sau nou-nascut, în timpul sarcinii, la nastere sau prin alaptare, acest risc fiind evaluat la 25-45%.Riscul de transmitere este maxim la nastere, desi exista dovezi ca transmiterea materno-fetala a HIV poate surveni si în decursul primului, al celui de-al doilea, dar mai ales al celui de-al treilea trimestru de sarcina. Riscul de transmitere prin alaptare este de aproximativ 0-20%. Riscul de transmitere materno-fetala este influentat de încarcatura virala a mamei (numarul de virusuri libere/mm3).

Diferenta dintre HIV si SIDA

„HIV” reprezinta acronimul denumirii în limba engleza a virusului Human Immuno-Deficiency Virus, adica virusul imuno-deficientei umane. A fost izolat în 1983 si s-a confirmat în 1984 ca este cauza a bolii1 denumite de francezi SIDA, iar de englezi AIDS. „Este sensibil în mediul extern si la tipurile obisnuite de dezinfectie, care pot inactiva relativ repede acest virus. Prin uscarea produselor biologice, HIV îsi reduce concentratia în câteva ore cu 90-99%. HIV a putut fi detectat si dupa 15 zile, la temperatura camerei, si dupa 11 zile, la 37 de grade Celsius. Solutia de hipoclorit de sodiu (concentratie 1-10%) este un dezinfectant bun si ieftin. Concentratiile mari sunt corozive. Solutiile de îmbalsamare inactiveaza HIV.”2 Masurile clasice de dezinfectie si de sterilizare (necesare pentru prevenirea transmiterii virusului hepatitic B) sunt absolut suficiente în asigurarea unor conditii de lucru care sa excluda riscul transmiterii accidentale a HIV. Este (mult) mai putin infectios decât alte virusuri (hepatita B, C), probabilitatea sa de transmitere fiind mult mai mica. Are multe forme, din punct de vedere al structurii bio-chimice. HIV-1 si HIV-2 sunt cele mai raspândite forme de HIV. HIV-1 este raspândit în special în America si Europa Occidentala, HIV-2 – în Africa. HIV-2 este relativ mai putin virulent (boala evolueaza mai lent) decât HIV-1. HIV-1 exista în forme care pot fi grupate astfel: grupul M (major), cu 8 subtipuri, responsabil pentru majoritatea infectiilor pe plan mondial. Cel mai raspândit subtip al HIV-1 este B grupul O (outlier) grupul N (new), foarte rar Are o mare variabilitate genetica, chiar pe parcursul evolutiei bolii, la o persoana infectata. HIV ataca celule foarte importante ale sistemului imunitar: monocite/macrofage, celulele Langerhans, limfocitele T helper, pe care le paraziteaza, afectându-le functionarea si ducând la distrugerea lor prematura, astfel încât, în timp, se creeaza un deficit de celule si de imunitate. HIV ataca si celulele gliale ale sistemului nervos. Este un virus cu actiune lenta (din familia retrovirusurilor, subfamilia lentivirusurilor). Evolutia infectiei acopera, în medie, o perioada de peste 10 ani. 1SIDA este un sindrom, adica un ansamblu de semne si simptome care apar la persoanele infectate cu HIV, într-o stare avansata de distrugere a sistemului imunitar. 2Sorin Petrea – Prevenirea transmiterii HIV în practica medicala, Editura All, Bucuresti, 2002.

Cabinet stomatologic ARAS

Este un serviciu creat în 1997, cu fonduri provenite de la Fundatiile Olandeze, prin intermediul Stichten Kinderpostzegels Nederland. Ofera în primul rând servicii stomatologice pentru grupuri defavorizate (discriminate si/sau lipsite de resurse financiare), în conditiile în care o persoana care îsi dezvaluie diagnosticul HIV este, de cele mai multe ori, respinsa de majoritatea cabinetelor din Bucuresti si/sau nu-si poate permite sa achite costurile interventiilor. În al doilea rând, un cabinet deschis totusi unei clentele foarte largi, implicit celor fara probleme financiare, se putea constitui în sursa de venturi pentru acoperirea cheltuielilor aferente primei categorii de public.          De la înfiintare si pâna acum, cabinetul stomatologic ARAS s-a autofinantat.         Primii sai clienti au fost adulti si copii din Bucuresti si judetele limitrofe, aflati în asistenta sociala a ARAS, ulterior cabinetul ajungând sa fie recomandat de medicii specialisti în infectia cu HIV pacientilor lor din provincie, internati sau veniti la consultatii în Bucuresti.         Cabinetul stomatologic ARAS este, în acelasi timp, proiect de informare medicala referitoare la precautiile universale. În colaborare cu Institutul de Sanatate Publica si Directia de Sanatate Publica a Municipului Bucuresti (DSPMB), cei doi medici ai cabinetului au elaborat si editat în 2003 ghidul de Prevenirea infectiei cu HIV în practica stomatologica, care a fost distribuit de DSPMB, în 2004, medicilor stomatologi din Bucuresti.        Numarul total al consultatiilor înregistrate în 2004: 3.800, din care 70% au fost acordate persoanelor asistate social, majoritatea acestora beneficiind de reduceri la tratament situate între 80% si 100%.      Pe lânga cei doi medici, echipa proiectului mai numara si o asistenta medicala.

AIDS Action & Integration

Proiect de cooperare internationala

http://www.integration-projects.org/

Misiunea proiectelor «Aids Action & Intégration» este de a sustine dezvoltarea asociatiilor locale de lupta anti-SIDA din Europa Centrala si de Est, în special din tarile noi si viitoare membre ale Uniunii Europene.

Proiectele vor permite actorilor locali implicati în problematica HIV/SIDA din 10 tari nou membre ale UE si din 3 tari candidate, printre care si România, sa beneficieze de cele mai bune practici si lectii învatate la nivel european.

Obiectivele si activitatile proiectului

Noua seminarii internationale despre cele mai bune practici ce pot fi folosite ca resursa pentru crearea unor noi instrumente de lucru, adresate cu prioritate nevoilor ONG-urilor locale din Europa Centrala si de Est. Fiecare seminar are o tema principala: managementul ONG-urilor, grupurile vulnerabile, femeile si sanatatea sexuala, reducerea riscurilor pentru consumatorii de droguri injectabile, campaniile de informare si de prevenire destinate tinerilor, tratamentele anti-HIV, antiretrovirale pentru consumatorii de droguri, nutritia si alte subiecte-cheie pentru persoanele ce traiesc cu HIV/SIDA, infectia HIV si locurile de munca.

Unul dintre seminarii a avut loc în noiembrie 2005 în România, sub titlul „Servicii sustenabile pentru grupurile vulnerabile”.

Misiuni în tarile ce urmeaza sa se integreze, prioritare fiind cele neacoperite în prima faza a proiectului, ca Cipru, Slovacia, Slovenia, Turcia si Bulgaria, cu scopul de a evalua contextul local dintr-o perspectiva europeana (acestea vor fi sintetizate în 5 rapoarte, unul pentru fiecare tara). Misiunile vor fi efectuate pentru a aduce la zi, daca este cazul, raporturile publicate anterior despre aceste tari.

Stagiile si sesiunile de formare inter-tari se deruleaza în interiorul proiectelor locale de sanatate consacrate în UE pentru a oferi sprijin in special actorilor din domeniul sanatatii din cele 10 tari noi membre ale UE si din cele 3 tari candidate.

O echipa restrînsa de coordonare va superviza procesul de ansamblu pentru a asigura vizibilitatea evenimentelor în momentele esentiale ale proiectelor, va organiza doua reuniuni cu actorii din domeniul sanatatii din Uniunea Europeana la Bruxelles, va sustine activitatea de “Difuzare si comunicare”, dezvoltata de ARAS în România si va garanta evaluarea tuturor aspectelor proiectului.

Comunicare în cadrul proiectului va fi sustinuta si de publicarea unui newsletter de doua ori pe an, sarcina ce revine partii romane.

Proiecte finantate în principal de DG SANCO al Comisiei europene

Persoana de contact:

Nicoleta Dascalu, Coordonator de proiect

INTEGRATION SAFER-IDU’s (Integration of Standard Approaches to Fight Emerging Risks among Intravenous Drug Users)

Program de cooperare internationala între ONG din România (ARAS), Estonia (ADSi Tugikeskus), Franta (AIDES) si Finlanda (AIDS Finnish Council). Scopul proiectului: sa contribuie la extinderea serviciilor medico-sociale pentru consumatorii de droguri injectabile si la ameliorarea calitatii acestora, în scopul limitarii consecintelor asociate cu injectarea drogurilor. „INTEGRATION SAFER-IDU’s” are în vedere schimbul de experienta între profesionistii activi în domeniul harm reduction, între factorii de decizie si administratorii programelor sociale si de sanatate, la nivel central si local, din cele patru tari implicate, cercetarea si documentarea vulnerabilitatii consumatorilor de droguri injectabile fata de infectia cu HIV, precum si a accesului acestora la servicii de harm reduction si la alte servicii medico-sociale, promovarea conceptului de harm reduction si stimularea dezvoltarii de servicii la nivelul comunitatilor afectate de consumul de droguri. O alta tinta a proiectului vizeaza provocarea si facilitarea dezbaterii publice în legatura cu consumul de droguri pe cale injectabila si riscurile acestuia, nu doar în Estonia si România, ci si la nivel european. În România, dezbaterea publica si luarea de pozitie în favoarea conceptului de harm reduction sunt întreprinse de RHRN, care organizeaza întâlniri,reunind membrii retelei si reprezentanti ai Mnisterului Sanatatii, Agentiei Nationale Antidrog, primariilor de sector din Bucuresti, Colegiului Farmacistilor etc., cu scopul deblocarii procesului de dezvoltare a serviciilor de tratament cu metadona, vânzare a seringilor de unica folosinta în farmacii, finantare a serviciilor de harm reduction de la bugetul local al Municipiului Bucuresti si de la Ministerul Sanatatii, si cu scopul ameliorarii calitatii serviciilor de tratament si harm reduction existente. Finantat de Comisia Europeana – DG Enlargement

Romanian Harm Reduction Network: Reteaua nationala de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri injectable

       Parteneriat al mai multor organisme românesti cu programe de harm reductionîntre care ALIAT, Open Doors, Salvati Copiii, Fundatia pentru Îngrijiri Comunitare, Agentia Nationala Antidrog si ARAS, care a si stat la baza acestei coalitii, coordonând-o din 2002, când a fost creata –, RHRN si-a continuat eforturile de promovare a unor servicii complete si de calitate în vederea reducerii riscurilor asociate consumului de droguri injectable.

     Activitati:

• elaborarea si acreditarea standardelor de lucru în harm reduction (schimb de seringi, substitutie cu metadona etc.),
• reeditarea manualului de harm reduction pentru ofertantii de servicii,
• actualizarea paginii web a proiectului, www.rhrn.ro,
• publicarea buletinului informativ trimestrial,
• efectuarea unui studiu cantitativ referitor la factorii de risc ai consumului de droguri injectabile în Bucuresti, studiu finalizat si accesibil. Partenerul RHRN în cercetare a fost „Operations Research” (www.operationsresearch.ro).

Program finatat de Open Society Institute – OSI si de catre Ministerul Sanatatii. 

Campanii publice

Angajati si voluntari ARAS participa la campaniile organizate anual. Educatia în licee, activitatile de prevenire în cluburi, baruri, parcuri, discoteci, la concerte, participari la Stufstock, la Festivalul de arta medievala de la Sighisoara si, bineînteles, zilele internationale, Ziua Mondiala SIDA si Ziua Lumânarilor Aprinse sunt prilejuri de a informa cât mai multe persoane despre prevenirea infectarii cu virusul HIV sau despre situatia din lume si din România.

Ziua Mondiala SIDA

Fiecare 1 Decembrie, Zi Mondiala SIDA, este o oportunitate de a vorbi despre modul în care oamenii sunt afectati de HIV. ARAS organizeaza de fiecare data un eveniment public, o fundita umana, o întrunire, o întâlnire, de obicei in ziua urmatoare, pentru a sustine ca HIV/SIDA nu este o problema doar daca noi, un prieten sau un membru al familiei noastre este seropozitiv. Peste 40 de milioane de oameni din întreaga lume traiesc cu HIV, iar numarul lor creste în fiecare an, în fiecare tara ; în România traiesc peste 15.000 de oameni cu HIV.

Ziua Lumânarilor Aprinse

Ziua Internationala a Lumânarilor Aprinse este un program al Consiliului Mondial al Sanatatii din Washington, celebrat pentru prima oara în 1983, când în lume existau câteva mii de decese datorate acestei maladii. De la debutul epidemiei si pâna acum, SIDA a doborât peste 28 de milioane de suflete.
În a treia duminica de mai a fiecarui an, mii de comunitati din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânari în memoria celor care au murit de SIDA.

ARAS este institutia care, în 1992, a introdus în România o comemorare de acest tip, prilej cu care au fost evocati în special copiii din leagane si din case de copii care au suferit de SIDA. Ceremoniile au loc, de atunci, nu doar în Bucuresti, ci si în orasele în care ARAS are filiale: Constanta, Piatra Neamt, Iasi, Craiova, Bacau, Timisoara.


Activitati finantate de diversi sponsori. 

Prevenire HIV/SIDA în grupurile vulnerabile

Functioneaza din anul 2000 Printre primele proiecte care a oferit beneficiarilor servicii de consiliere si testare Toate activitatile se desfasoara unde traiesc beneficiarii Serviciile sunt gratuite pentru beneficiari Servicii asigurate: Tratament Consultatii medicale si tratament pentru sifilis in colaborare cu Spitalul Scarlat Loghin Educatie Informatii despre HIV/ITS si proceduri de testare Informatii despre semnificatiile rezultatului testului Suport pentru auto-evaluarea riscului de infectare si pentru obtinerea unui plan de reducere a riscului Suport pentru evaluarea situatiei de criza si identificarea solutiilor Referiri catre alte servicii sociale Suport material Distribuire de materiale informative si prezervative Pachete cu produse igienice pentru 75 de beneficiari din partea MMSS Transportul beneficiarilor catre centrele de testare Organizarea de grupuri de discutie (rromi)    Beneficiari Aproximativ 1300 tineri fara adapost pe an Aproximativ 2500 rromi pe an Lunar se lucreaza cu aproximativ 130 de tineri fara adapost si 230 rromi

Optiuni pentru sanatate

Incepând cu luna martie 2004, ARAS implementeaza un proiect de prevenire HIV/SIDA care se adreseazaconsumatorilor de droguri injectabile (CDI) din Bucuresti. Folosirea în comun a echipametelor de injectare, reutilizarea acestora, implicarea în comportamente sexuale neprotejate, adeseori cu parteneri multiplii face din acest grup unul extrem de vulnerabil fata de infectia cu HIV.      Scopul proiectului este reprezentat de reducerea riscului de infectare cu HIV/ITS/ Hepatita B si C în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucuresti.    Activitatile proiectului sunt centrate pe reducerea riscurilor asociate consumului de droguri injectabile. Serviciile sunt confidentiale. Activitatile se desfasoara pe strada, acolo unde consumatorii de droguri traiesc. Echipa de teren intra în contact nu numai cu CDI, dar si cu partenerii lor sexuali, cu familiile acestora, cu comunitatea în care se folosesc droguri. Cele mai multe zone au fost deschise dupa un mapping amanuntit (disuctii cu taximetrisi, cu persoane din comunitate, cu farmaciile din zona daca au cerere de seringi de insulina, citirea articolelor din ziare).        Servicii asigurate: Informarea si educarea beneficiarilor asupra HIV/SIDA/alte ITS, proceduri de testare, semnificatia testului HIV, reguli universale de protectie si de igiena; Informare si consiliere asupra riscurilor asociate consumului de droguri injectabile Distribuire de prezervative Schimb de seringi si distribuirea altor echipamente sterile de injectare Referiri catre centrele de consiliere si testare HIV, voluntara Referiri catre nitatile medicale specializate de dezintoxicare, substitutie sau postcura Distribuire de materiale IEC     Echipa este formata din psihologi, psihopedagogi, asistent social si medic. Fiecare membru al echipei ofera si servicii specializate în functie de background-ul profesional, acoperind în acest fel o parte din nevoile beneficiarilor. Cu sprijinul celorlalte programe din ARAS, cât si al retelelor nationale si internationale din care ARAS face parte, acest program are si o importanta componenta de advocacy pentru promovarea dezvoltarii serviciilor care se adreseaza consumatorilor.

Seara de Seara

    Functioneaza din septembrie 1999 in Bucuresti, iar in 2004-2005 s-a extins si in Iasi, Constanta, Dolj, Timis, Ilfov, Cluj, Arad, Bacau si Piatra Neamt.

       Prostitutia este un fenomen care a devenit pe zi ce trece tot mai vizibil in Romania. Locurile unde este practicata sunt bine cunoscute. Intr-o tara precum Romania unde legea interzice practicarea prostitutiei iar moralitatea publica  condamna aceste practici, este foarte dificil sa oferi asistenta specializata persoanelor implicate.

     Expunerea la contacte sexuale fara prezervative presupune un risc ridicat de infectare atat pentru ele cat si pentru partenerii lor sexuali. Consumul de droguri, lipsa actelor si a asigurarilor medicale, apartenenta la etnia romilor (acces limitat la educatie, la servicii socio-medicale, stigmatizare), amplifica riscurile de infecatre HIV/SIDA precum si cele de excluziune sociala.

      Scopul programului este de a preveni riscurile de infectare cu HIV/SIDA/ITS in randul persoanelor implicate in sexul comecial.

    Obiectivele programului sunt de a reduce riscurile de infectare cu HIV/SIDA si de marginalizare a populatiei CSW (commercial sex worker); precum si de crestere a accesilibitatii acestora la servicii psiho-medico-sociale.

   Activitatile proiectului sunt bazate pe munca de teren (outreach) si sunt implementate de profesionisti (lucratori de teren, medici, asistenti sociali, psihologi, educatori, asistenti medicali etc.) pregatiti de ARAS in parteneriat cu alte institutii/retele precum TAMPEP, OSI, RHRM, ENMP, EEHRN.

     In Bucuresti activitatile sunt desfasurate prin intermediul unei Unitati Mobile (autosanitara), echipata special pentru sustinerea activitatilor.

         Activitatile programului:

• Consiliere pentru evaluarea riscurilor
• Consiliere pentru reducerea riscurilor
• Informare HIV/SIDA/ITS
• Examinare medicala primara
• Interventii medicale primare
• Consiliere si testare HIV/SIDA/ITS
• Consiliere si vaccinare HAV/HBV
• Distribuirea de prezervative si materiale informative
• Distribuirea de lubrifianti
• Asistenta sociala
• Evaluare sociala
• Consiliere psihologica
• Schimb de seringi
• Distribuire de materiale sterile de injectare
• Referinte catre alte servicii socio-medicale.

Grup tinta:

      Persoanele implicate in sexul commercial: de sex feminin si/sau masculin, consumatori de droguri injectabile, rromi, persoane fara adapost, copiii strazii, persoane excluse social. Elementul comun al acestor persoane este legat de faptul ca vand servicii sexuale.

Persoana de contact:

Marian Ursan

Coordonator Program – National

E timpul sa ne implicam!

Scopul proiectului este sa amelioreze informatiile despre transmiterea infectiei cu HIV, consecintele infectiei, reducerea riscurilor si abilitatea de a adopta si mentine o strategie de reducere a riscurilor în rândul copiilor si adolescentilor ocrotiti în centre de plasament. De asemenea, sa contribuie la ameliorarea deprinderilor de viata, abilitatii de comunicare, negociere, luarea deciziilor, evitarea riscurilor. Activitati: ateliere de formare a educatorilor din centrele de plasament educatie pentru prevenirea infectiei cu HIV si altor ITS, ca si a altor infectii cu transmitere sexuala, activitate care este responsabilitatea educatorilor – în primul rând – ca si a altor categorii de personal care lucreaza direct cu copiii editarea unui manual “Prevenirea infectiei cu HIV/SIDA si a altor infectii cu transmitere sexuala”, a unor pliante si afise care sa fie distribuite educatorilor si adolescentilor din centrele de plasament Aria geografica a proiectului: Alba, Bacau, Bihor, Bucuresti sector 1, Bucuresti sector 2, Bucuresti sector 3, Bucuresti sector 5, Bucuresti sector 6, Buzau, Iasi, Ilfov, Ialomita, Maramures, Neamt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea. Publicul tinta al proiectului: educatori si alte categorii de personal din centrele de plasament, capabili sa desfasoare activitati educationale în scopul prevenirii infectiei cu HIV si alte ITS, de care vor beneficia copiii si adolescentii copii si adolescenti din centre de plasament/alte forme de ocrotire a copilului în dificultate din judetele/sectoarele tinta, participanti la sesiuni de educatie pentru prevenirea infectiei cu HIV, altor ITS si consumului de droguri. În cadrul proiectului s-au stabilit contacte cu 14 judete si toate sectoarele municipiului Bucuresti, mai mult de 3000 de copii si adolescenti au beneficiat de informatiile diseminate de educatori sau cuprinse în materialele informative. Proiect finantat de Fondul Global pentru SIDA, TBC si Malarie

Vis de adolescent

Activitati de suport psihosocial (consiliere) si educational pentru copii si adolescenti aflati în dificultate. Obiectivul proiectului: dezvoltarea si consolidarea identitatii personale si de grup a adolescentilor afectati de HIV/SIDA. Public tinta: 100 de beneficiari, din care minim 15 adolescenti infectati cu HIV, familiile acestora, organizatii partenere Activitati: un grup de suport la care participa aproximativ 15 adolescenti, întalniri ce au loc la interval de doua saptamâni si care sunt moderate de un psiholog; antrenarea tinerilor în activitati care sa le dezvolte potentialul de comunicare, relationare, socializare, negociere, si, în mod special, activitatile jurnalistice, utilizarea computerului si a Internetului etc. socializarea, implicarea în activitati, proiecte ale ARAS, alaturi de alti voluntari, participarea la sesiuni de educatie despre prevenirea infectarii cu HIV, participarea la excursii etc. publicarea revistei trimestriale Cercul, in 100 de exemplare: sub indrumarea unui jurnalist, adolescentii scriu materialele pentru revista, aceasta fiind distribuita organizatiilor din domeniu, institutiilor finantatoare Proiect finantat de Solidarite SIDA

Servicii de asistenta sociala pentru persoanele afectate de HIV SIDA

      Functioneaza din 1994
      Fac parte dintre foarte putinele servicii sociale din Romania adresate persoanelor adulte afectate de HIV
      Serviciile sunt gratuite pentru beneficiari.

Servicii asigurate:

• Consiliere psihosociala
  • Informatii despre HIV, tratamente, prevenire secundara
  • Informatii legislative
  • Referiri catre alte servicii sociale
  • Suport pentru evaluarea situatiei si identificarea unor solutii pentru iesirea din criza
• Suport material
  • Pachete cu alimente si produse igienice pentru 15 beneficiari - cei care au situatii sociale foarte grave (lipsa locuintei, venituri sub venitul minim)
  • Pachete cu produse igienice pentru 100 de beneficiari
  • Pentru obtinerea suportului material este necesara acceptarea unei vizite la domiciliu (ancheta sociala).
• Vizite la domiciliu (consileire psihosociala, anchete sociale)
• Distribuire de materiale informative si materiale de protectie (prezervative)
• Organizare de grupuri de suport (grupuri de autoajutorare)
• Sustinerea / reprezentarea intereselor beneficiarilor in fata altor institutii
• Asistenta stomatologica (in cadrul cabinetului stomatologic al asociatiei)

Beneficiari

• 150 de familii (care au 1 sau mai multi membri infectati cu HIV)
• 85% dintre beneficiari sunt persoane adulte infectate cu HIV

Program:
Sediu - marti, miercuri 9 – 17
Teren – joi, vineri 9 - 17

Retea sociala pentru promovarea accesului nediscriminatoriu al persoanelor afectate de HIV la servicii medicale

Proiectul isi propune cresterea accesului persoanelor afectate de HIV la serviciile medicale generale (altele decat cele asigurate in sectiile de boli infectioase) prin dezvoltarea unei retele sociale care sa asigure informatii privind legislatia si serviciile disponibile atat pentru persoanele infectate cu HIV, cat si pentru profesionistii din domeniul medical. Grupuri-tinta: 1000 de persoane afectate de HIV din Bucuresti, Constanta, Neamt si Dolj 600 de asistente medicale din aceleasi judete Activitatile proiectului: Stabilirea de colaborari cu institutii publice si organizatii non-guvernamentale Realizarea unei analize a situatiei privind discriminarea persoanelor infectate cu HIV Formarea persoanelor infectate cu HIV ca educatori intre egali, astfel incat acestea sa poata transmite altor persoane infectate cu HIV informatii cu privire la serviciile disponibile si la prevederile legale in vigoare Realizarea si distribuirea de materiale informative ("Infectia cu HIV si discriminarea -- informatii juridice pentru combaterea discriminarii" si "Aspecte psiho-sociale ale infectiei cu HIV -- brosura pentru asistentii medicali") Asigurarea, 4 ore pe saptamana, de consiliere juridica prin intermediul serviciului SIDA Helpline -- in fiecare miercuri, intre orele 17 si 21, la numarul telefonic gratuit in reteaua Romtelecom: 0-800-800-033 Instruirea profesionistilor din domeniul sanitar -- organizarea unui curs de formare de formatori si apoi a altor 30 de cursuri pentru asistentii medicali Organizarea unei conferinte nationale pe tema accesului la servicii pentru persoanele afectate de HIV Finantator: Programul FSA al Ambasadei Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti (www.olanda.ro) Partener in proiect: Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania (www.oamr.ro)